Persoane interesate

03.06.2013

Povestea unui coşuleţ de pâine ( 3 )


În vreo trei săptămâni , au exersat zborul , doar în coşuleţ ,timp în care s-au obişnuit cu mine foarte mult .
Iniţial , când am fixat coşuleţul ,l-am şi camuflat cu o perdeluţă ,să nu -i sperie mişcarea din balcon.
Ulterior , nu doar că a dispărut perdeaua ,dar am deschis şi fereastra din dreptul lor . Părea ca am un coş cu pisoi ,nu cu păsări ...













 

6 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Da ,niste scumpi .Sper sa vina si ei la boabe ,cand vor incepe sa manince singuri.

      Ștergere
  2. ținuți în palmă -
    cuibușor de nebunii
    verigheta ioc

    RăspundețiȘtergere
  3. Într-o primăvară, o pereche de guguştiuci au depus două ouă intr-o fereastră spartă a sălii în care îmi ţineam eu orele. În timpul vacanţei de primăvară, au ieşit puii. Aşa că, a trebuit să-i păzesc. Totuşi, un elev a reuşit să-l ia pe cel mare. Avea porumbei şi a vrut să facă un experiment.

    Mi-am amintit acum, după mai bine de 20 de ani, văzând aceste fotografii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu le pazeam: ba de ploaie, ba de arsita, ba de ciorile si bufnita care tot dadea tircoale noaptea...
    Cite subiecte de haiku.... :)
    Multumesc, Maria !

    RăspundețiȘtergere

ClickComments